LITORALUL
Pentru a avea o imagine corectă a turismului din România, trebuie să privim cu
obiectivitate situația în care se află acesta,realizările și problemele cu care se
confruntă.Analiza nu are drept scop criticarea unor factori de decizie, care nu-și
fac datoria,ci dorim să identificăm acțiuni care trebuie întreprinse în vederea
înlăturării cauzelor care frânează dezvoltarea turismului din România.
Turismul joacă un rol esențial în economia unei țări,influențând multe aspecte
economice, sociale și culturale. Iată câteva motive pentru care turismul este
important pentru economia unei țări: creșterea P.I.B-ului, crearea de locuri de
muncă, dezvoltarea infrastructurii, promovarea culturii și tradițiilor locale,
stimularea comerțului, devoltarea regională și acestea fiind doar o parte.
Ca exemple de influențarea turismului în economia unor țări putem da :
– Spania și Grecia – economiile acestora fiind puternic inluentate de turism,
contribuind semnificativ la P.I.B.-ul național.
În Spania turismul a contribuit în anul 2019 ( înainte de pandemie) cu 14,3% ,iar în
Grecia cu 20%, în Romania doar cu 5% (World Travel & Tourism Council). În
valoare absolută diferența este enormă, dacă ținem cont de valoare P.I.B.
Am putea trage concluzia, greșită, că România nu ar avea obiective turistice, care
pot atrage turiștii, atât din târă cât și din străinătate.
De aceea în continuare dorim să luăm două segmente ale turismului :
turismul de litoral și turismul balnear. În acest articol ne referim la turismul de
litoral, a carei analiză doresc să o facem comparativ cu turismul de pe litoralul
bulgăresc și de pe litoralul albanez.
Pentru o comparație corectă trebuie să ținem cont de trei aspecte esențiale:
– mărimea liniilor de coasta
– durata sezonului turistic din Albania,Bulgaria și România.
– calitatea plajelor ( nisip,scoici, pietriș)
Mărimea liniilor de coastă pentru Bulgaria,Albania și România este următoarea:
Linia de coasta bulgară de-a lungul Marii Negre are aproximativ 378 km
lungime,această regiune include aproximativ 130 km de plaje cu nisip( Wikipedia)
Linia de coastă albaneză de-a lungrul Marii Adriatice și Ionice are aproximativ 476
de km lungime și include peisaje diverse, de la plaje nisipoase la țărmuri stâncoase și stănci( Wikipedia)
Litoralul românesc al Mării Negre are o lungime de aproximativ 245 km, având un
amestec de plaje cu nisip și lagune de coastă.( Wikipedia).
Aceste cifre oferă o înțelegere comparativa a întinderii litoralului fiecare țări de-a
lungul mărilor respective.
Sezoane turistice pe coastele Bulgăriei, Albaniei și României
Sezonul turistic de pe coasta bulgară a Mării Negre se întinde de obicei din mai
până în septembrie, lunile de vârf fiind iulie și august. În această perioadă, vremea
este caldă și însorită, făcându-l ideal pentru activități pe plajă și evenimente în aer
liber. Stațiuni precum Sunny Beach, Nisipurile de Aur și Varna sunt deosebit de
populare în aceste luni (Wikipedia).
Sezonul turistic al Albaniei de-a lungul coastelor sale Adriatice și Ionice se
desfășoară în general din mai până în octombrie. Sezonul de vârf este din iunie
până în august, când vremea este cea mai caldă și cea mai favorabilă activităților
pe plajă. Orașele de coastă Dhërmi, Vlorë și Sarandë înregistrează un aflux
semnificativ de turișți în această perioadă (Wikipedia)
Sezonul turistic de pe litoralul românesc al Mării Negre acoperă în primul rând
perioada din iunie până în septembrie. Iulie și august sunt lunile cele mai
aglomerate, atrăgând cel mai mare număr de vizitatori în stațiuni precum
Mamaia, Constanța și Vama Veche. Aceste luni oferă cea mai bună vreme pe plajă
și o varietate de festivaluri și evenimente (Framey)
Pe scurt, în timp ce lunile specifice pot varia ușor, lunile de vară din iunie până în
august sunt în general sezonul turistic de vârf pentru cele trei tari.
Având aproximativ aceleași caracteristici din punct de vedere al : lungimii
litoralului,al perioadei sezonului turistic și al calității plajelor,cu un avantaj pentru
Bulgaria și Romania,să vedem numărul de turiști care și-au petrecut concediile pe
litoralul Albaniei,Bulgăriei și României!
În 2023, Albania a cunoscut un număr record de turișți care i-au vizitat coasta.
Țara a primit aproximativ 10 milioane de turișți străini, marcând cel mai bun an
din punct de vedere al cifrelor turistice (MIA – Agenția de Media și Informare)
(Euronews).
O parte semnificativă a acestor turișți a venit din vecinul Kosovo, care a
reprezentat aproximativ 4,4 milioane de vizitatori, reprezentând aproximativ 43%
din numărul total de turișți (Euronews). Alte surse notabile de turișți au inclus
Italia, cu aproximativ 1 milion de vizitatori, și Germania, cu 312.000 de vizitatori,
ambele înregistrând creșteri semnificative față de anii precedenți (Euronews).
Vizitatorii au venit și din Macedonia de Nord, Grecia și Muntenegru, contribuind
la creșterea generală a turismului (Euronews).
Aceste cifre indică faptul că industria turistică din Albania a înregistrat o creștere
substanțială, atrăgând o gamă diversă de vizitatori din diverse țări, în special din
Europa.
În 2023, litoralul bulgar al Mării Negre a cunoscut un aflux semnificativ de turiști.
Aproximativ 2,2 milioane de turiști au vizitat regiunea din mai până în iulie. Dintre
aceștia, o parte substanțială au fost vizitatori străini, cu creșteri notabile a
turiștilor din România, Polonia și Republica Cehă, printre alte țări. Numai turiştii
români au reprezentat aproximativ 348.000 de vizitatori în lunile de vârf de vară
(The Sofia Globe) (BNR News).
Numărul total de turișți străini în Bulgaria a fost substanțial, contribuind în mod semnificativ la
veniturile din turism. De fapt, aproximativ 90% din veniturile din turism au
provenit de la vizitatorii străini (BNR News).Acest lucru demonstrează o redresare
puternică și o creștere a turismului internațional pentru zonele de coastă ale
Bulgăriei în 2023.
În În 2023, litoralul românesc al Mării Negre a atras în jur de 1,5 milioane de turișți. Dintre aceștia, aproximativ 15% erau turișți străini, însumând aproximativ 225.000 de vizitatori din
străinătate. Majoritatea turiștilor străini au venit din Germania, Italia și Israel (Special de Casino Inside). Litoralul românesc rămâne o destinație populară datorită atracțiilor sale naturale, festivalurilor și costurilor relativ mai mici în comparație cu alte destinații de plajă europene.
Cea mai neplăcută comparație pe care o putem face este intre numărul de turiști
de pe litoralul romanesc și numărul turiștilor de la lacul Balaton( comparăm o mare cu un lac)
În 2023, lacul Balaton din Ungaria a înregistrat o creștere semnificativă a
numărului de turișți străini. Aproximativ 180.000 de vizitatori străini au petrecut
aproape 650.000 de nopți de oaspeți la unități de cazare din jurul lacului de la
începutul verii până la mijlocul lunii iulie. Aceasta reprezintă o creștere notabilă
de 14% față de anul precedent (BBJ.hu) (dailynewshungary.com). Majoritatea
acestor turișți străini erau din Germania, urmați de vizitatori din țările Grupului
Visegrád (Republica Cehă, Polonia, Slovacia), Austria și o creștere semnificativă a
turiștilor din China (dailynewshungary.com) (BBJ.hu).
Aceste cifre trebuie să ne puna pe gânduri,atât pe noi cei implicați în industria
turismului,dar mai ales pe cei care gestionează economia țării noastre! Oare nu
trebuiesc întreprinse acțiuni urgente pentru sprijinirea dezvoltării acestei ramuri
importante a economiei nationae? Nu este lipsit de importanță ca cei care
conduc,vremelnic, turismul să studieze cu atenție propunerile care le sunt trimise
de reprentantii,adevărați,ai industrie? Aici mă refer la toate propunerile care au
venit, dea lungul anilor, din partea Federației Patronatelor din Turismul Românesc
. Mă refer la acestea pentru că le cunosc și stiu ce oameni minunați au lucrat la ele.
Românul are o vorbă: Dumnezeu iți dă, dar în traistă nu-ți bagă! Și Dumnezeu a dat României cu prisosință!
Vă urma!
Adrian Stanciulescu
Președinte Patronatului National al Agențiilor de Turism