Pe afișajul unei pompe de căldură apar uneori cifre care arată foarte bine, iar în broșura tehnică arată și mai bine. COP 4,8. SCOP 4,6. Pentru cine nu lucrează zilnic cu instalații, două asemenea valori spun cam cât spune turația motorului despre cât va costa o călătorie până la Brașov.

Am văzut de multe ori aceeași nedumerire. Omul știe că vrea o casă caldă, facturi rezonabile și un sistem care să nu-l facă să studieze termodinamică într-o seară de ianuarie. În schimb, primește tabele, prescurtări și valori măsurate la temperaturi care par alese special pentru a complica discuția.

COP și SCOP sunt, de fapt, două instrumente foarte utile. Trebuie doar citite în context. Primul ne arată cât de eficient lucrează pompa într-un anumit moment și în anumite condiții, iar al doilea încearcă să ne spună ce se întâmplă pe durata unui sezon întreg de încălzire.

Diferența pare mică la prima vedere. În practică, poate însemna sute sau chiar mii de kilowați-oră pe an.

Ce este COP la o pompă de căldură

COP vine de la Coefficient of Performance, adică coeficient de performanță. În forma cea mai simplă, el reprezintă raportul dintre energia termică furnizată de pompa de căldură și energia electrică pe care aceasta o consumă pentru a produce acel rezultat.

Dacă o pompă de căldură are COP 4 într-un anumit punct de funcționare, interpretarea simplificată este aceasta: pentru fiecare 1 kWh de energie electrică folosită, sistemul livrează aproximativ 4 kWh de energie termică. Ceilalți aproximativ 3 kWh nu apar din nimic. Sunt preluați din aerul exterior, sol sau apă, în funcție de tipul pompei.

Aici apare uneori o confuzie firească. O eficiență aparentă de 400% pare suspectă dacă o comparăm cu o centrală sau cu un radiator electric. Pompa de căldură nu transformă însă energia electrică direct în căldură în același fel ca o rezistență electrică, ci folosește electricitatea pentru a transporta căldură dintr-un loc în altul.

Din acest motiv, COP poate fi mai mare decât 1 fără să fie încălcată vreo regulă a fizicii. Un frigider face, în fond, ceva asemănător, doar că nouă ne interesează partea rece. Pompa de căldură ne interesează pentru partea caldă.

Formula COP, spusă fără limbaj de laborator

Formula este simplă: energia termică livrată se împarte la energia electrică absorbită.

Să presupunem că, într-un anumit moment, pompa furnizează casei 8 kW de putere termică și consumă 2 kW electric. COP este 4. Dacă pentru aceiași 8 kW de căldură are nevoie de 2,5 kW electric, COP scade la 3,2.

Cifra nu spune însă totul despre aparat. Mai ales, nu spune cum se va comporta aceeași pompă mâine dimineață, când afară sunt minus 10 grade și instalația cere apă la 50 sau 55 de grade.

Aici începe partea cu adevărat importantă.

De ce COP nu este o valoare fixă

O pompă de căldură nu are un singur COP, chiar dacă unele materiale comerciale lasă impresia aceasta. Coeficientul se modifică odată cu condițiile de funcționare, în primul rând cu temperatura sursei din care este extrasă căldura și cu temperatura la care trebuie livrat agentul termic.

Din punct de vedere fizic, pompei îi este mai ușor să ridice temperatura apei din instalație la 35°C atunci când aerul exterior are 7°C decât să producă apă la 55°C când afară sunt minus 10°C. Cu cât diferența de temperatură pe care trebuie să o depășească este mai mare, cu atât compresorul muncește mai mult.

În fișele tehnice ale pompelor aer-apă apare frecvent notația A7/W35. Litera A vine de la aer, valoarea 7 indică temperatura aerului exterior, iar W35 indică temperatura apei pe circuitul de încălzire. Producătorii declară adesea COP în asemenea puncte standardizate, iar datele pot fi raportate, de exemplu, conform EN 14511.

Un COP de 5 la A7/W35 poate fi foarte bun, dar nu trebuie citit ca o promisiune că pompa va funcționa cu COP 5 de la începutul lui noiembrie până la sfârșitul lui martie. Iarna reală nu stă cuminte la 7°C, iar instalația nu cere permanent apă la 35°C.

Temperatura apei schimbă jocul

Am întâlnit ideea că o pompă performantă rămâne performantă indiferent unde este montată. E o idee comodă, dar instalațiile termice au prostul obicei de a nu respecta sloganurile.

Dacă aceeași pompă trebuie să alimenteze o încălzire în pardoseală cu apă la 30 până la 35°C, diferența dintre temperatura sursei și cea a agentului termic rămâne relativ mică. Dacă trebuie să alimenteze radiatoare dimensionate pentru o centrală veche și are nevoie de 55 sau 60°C, efortul compresorului crește, iar COP scade.

De aceea, temperatura de tur este una dintre cifrele pe care eu le-aș întreba înainte să mă entuziasmez de marca aparatului. Uneori este mai importantă decât diferența dintre două modele care, pe hârtie, au COP 4,7 și 4,9.

O instalație bine gândită încearcă să încălzească locuința cu cea mai mică temperatură de tur care poate asigura confortul. Pardoseala încălzită este avantajoasă tocmai pentru că lucrează cu suprafețe mari și temperaturi reduse. Radiatoarele pot funcționa foarte bine cu o pompă de căldură, dar trebuie verificat ce putere pot furniza la temperaturi mai joase.

Atunci ce este SCOP?

SCOP vine de la Seasonal Coefficient of Performance, adică coeficient sezonier de performanță. Dacă COP este o fotografie făcută într-un anumit punct de funcționare, SCOP seamănă mai mult cu un film al întregului sezon de încălzire.

Regulamentul delegat UE nr. 811/2013 definește SCOP ca raport între necesarul anual de încălzire de referință și consumul anual de energie al pompei pentru sezonul desemnat. Calculul nu se bazează pe o singură temperatură exterioară, ci pe mai multe intervale de temperatură și pe numărul de ore în care acestea apar într-un sezon de referință.

Această diferență contează enorm. O casă nu are aceeași nevoie de căldură la 12°C, la 2°C și la minus 7°C, iar pompa nu funcționează cu aceeași eficiență la toate aceste temperaturi.

SCOP încearcă să surprindă tocmai această variație.

De ce SCOP este de obicei mai folositor decât COP

Când compar două pompe de căldură pentru încălzirea unei locuințe, mă uit cu interes la COP, dar mă uit cu mult mai multă atenție la SCOP. COP îmi arată capacitatea aparatului într-un punct precis. SCOP îmi spune mai multe despre felul în care aparatul se comportă de-a lungul unui sezon standardizat.

Metodologia EN 14825 folosită pentru evaluarea performanței sezoniere ia în calcul funcționarea la sarcină parțială și condiții exterioare diferite. Eurovent explică, de exemplu, că pentru climatul mediu sunt evaluate puncte de funcționare la temperaturi exterioare precum minus 7°C, 2°C, 7°C și 12°C, fiecare fiind asociat unei anumite sarcini termice.

Asta seamănă mult mai bine cu viața unei instalații reale. În cea mai mare parte a sezonului, pompa nu lucrează continuu la puterea maximă, ci modulează și încearcă să acopere o sarcină mai mică decât cea de proiect.

O pompă care funcționează foarte bine la sarcină parțială poate avea un rezultat sezonier mai bun decât una care strălucește într-un singur punct nominal.

Un exemplu simplu care arată de ce diferența contează

Să luăm o locuință care are nevoie, pe parcursul sezonului, de 12.000 kWh de energie termică pentru încălzire. Este doar un exemplu, fiindcă necesarul real depinde de suprafață, izolație, climă, temperatură interioară și felul în care este folosită casa.

Cu un SCOP real de 4, pentru acei 12.000 kWh de căldură ar fi necesari aproximativ 3.000 kWh de energie electrică. Cu un SCOP de 3, consumul ajunge la aproximativ 4.000 kWh.

Diferența este de 1.000 kWh de electricitate într-un singur sezon. Prețul în bani se calculează simplu, înmulțind această diferență cu costul efectiv al unui kWh din contractul utilizatorului.

De aceea, diferența dintre SCOP 3 și SCOP 4 nu este o zecimală pentru pasionații de tabele. Poate deveni o diferență foarte concretă pe factură.

SCOP 4 înseamnă că voi avea sigur SCOP 4 acasă?

Nu. Și aici merită să fim puțin atenți, pentru că altfel transformăm o cifră utilă într-o promisiune pe care ea nu a făcut-o niciodată.

SCOP este o valoare obținută după o metodologie standardizată. Tocmai standardizarea îl face bun pentru comparații între produse, fiindcă două aparate pot fi evaluate pe aceeași bază. Dar casa dumneavoastră nu este laboratorul în care s-a făcut calculul.

Temperatura exterioară locală poate fi diferită de profilul climatic de referință. Temperatura de tur poate fi mai mare, necesarul termic al clădirii poate fi calculat greșit, pompa poate fi supradimensionată sau subdimensionată, iar automatizarea poate fi setată fără prea multă grijă.

Toate acestea schimbă consumul real.

Cele trei profiluri climatice din calculul SCOP

Metodologia europeană distinge condiții climatice medii, mai calde și mai reci. Eurovent explică aceste profiluri folosind Strasbourg pentru climatul mediu, Atena pentru climatul mai cald și Helsinki pentru cel mai rece.

Ideea din spatele lor este sănătoasă. Același echipament nu poate fi judecat identic într-un oraș în care iarna este blândă și într-o regiune unde temperaturile negative persistă mult timp.

Regulamentul european folosește un sezon de încălzire împărțit în intervale de temperatură și atribuie fiecărui interval un anumit număr de ore. Pentru calculul de referință sunt folosite, între altele, 2.066 ore echivalente în modul activ pentru climatul mediu, 2.465 pentru climatul mai rece și 1.336 pentru climatul mai cald.

Nu trebuie să ținem minte cifrele. Important este să înțelegem că SCOP nu este inventat dintr-un test făcut într-o după-amiază frumoasă de octombrie.

De ce temperatura de 35°C apare atât de des

Când răsfoiești fișe tehnice, observi repede valoarea de 35°C. Nu este o obsesie a producătorilor, ci o temperatură reprezentativă pentru aplicațiile de încălzire la temperatură joasă.

O instalație de pardoseală bine dimensionată poate lucra frecvent în această zonă sau chiar mai jos, în funcție de condițiile din clădire. În asemenea situații, pompa de căldură are o viață relativ ușoară și poate obține valori bune ale COP și SCOP.

La 55°C situația se schimbă. Pompa trebuie să ridice agentul termic la o temperatură mai mare, compresorul depune mai mult efort, iar performanța scade.

Tocmai de aceea, compararea unui SCOP declarat la 35°C cu un SCOP declarat la 55°C nu spune mare lucru. Trebuie comparate valori obținute în aceleași condiții.

Casa participă la COP, chiar dacă nu scrie asta pe cutie

Mi se pare una dintre cele mai importante idei din discuția despre pompe de căldură. Nu cumpărăm, în realitate, doar o cutie care stă lângă casă. Cumpărăm o relație între aparat, clădire, instalația interioară și modul de utilizare.

O casă cu pierderi mari de căldură cere mai multă energie. Dacă radiatoarele sunt mici și obligă pompa să producă apă foarte fierbinte, eficiența scade. Dacă instalația este echilibrată prost, unele camere primesc prea mult debit, altele prea puțin, iar automatizarea încearcă să repare prin temperaturi mai ridicate ceea ce trebuia rezolvat hidraulic.

Într-o instalație bună, pompa și clădirea se ajută reciproc. Într-una prost concepută, fiecare încearcă să compenseze greșelile celeilalte și factura ajunge, într-un fel destul de previzibil, la proprietar.

De ce dimensionarea pompei contează atât de mult

Reflexul cumpărătorului este adesea să aleagă o pompă puțin mai mare, ca să fie sigur. Înțeleg instinctul. Am crescut cu ideea că rezerva de putere este un fel de umbrelă ținută în portbagaj.

La pompele de căldură, prea mare nu înseamnă automat mai bun. O unitate mult supradimensionată poate ajunge să pornească și să se oprească frecvent în perioadele cu necesar redus, mai ales dacă nu poate modula suficient de jos.

Aceste cicluri pot afecta eficiența și confortul, iar metodologia sezonieră ia în calcul efectele degradării eficienței asociate funcționării ciclice. Regulamentul european include în calcul sarcina parțială și, când este relevant, corecții asociate ciclurilor de funcționare.

Dimensionarea pornește, așadar, de la necesarul termic al clădirii, nu de la suprafața casei înmulțită mecanic cu o cifră găsită pe internet.

Dezghețarea, mica neplăcere inevitabilă a pompelor aer-apă

În zilele reci și umede, schimbătorul unității exterioare poate acumula gheață. Pompa aer-apă trebuie atunci să intre periodic într-un ciclu de dezghețare.

În timpul acestui proces, pentru scurt timp energia este folosită pentru a încălzi schimbătorul exterior și a topi gheața. Este un comportament normal al sistemului, nu o defecțiune.

Problema apare când ne uităm numai la un COP măsurat într-un punct favorabil și uităm că sezonul conține umezeală, îngheț, porniri, opriri și temperaturi fluctuante. SCOP încearcă să ofere o imagine mai apropiată de ansamblu, deși nici el nu poate reproduce perfect fiecare iarnă și fiecare amplasament.

Viața reală rămâne ceva mai dezordonată decât tabelul.

Ce se întâmplă când pornește rezistența electrică

Multe pompe de căldură au o rezistență electrică auxiliară. Ea poate ajuta sistemul în anumite condiții, la temperaturi foarte scăzute, în regimuri speciale sau atunci când pompa nu poate furniza singură puterea cerută.

Rezistența transformă energia electrică în căldură aproape unu la unu la nivelul punctului de utilizare. Dacă ajunge să funcționeze multe ore, consumul poate crește mult față de situația în care compresorul acoperă majoritatea necesarului cu un COP superior.

Calculul sezonier european ține cont de capacitatea suplimentară de încălzire atunci când aceasta este necesară. Tocmai aici se vede de ce este important să analizăm performanța pompei și la temperaturi exterioare joase, nu numai valoarea frumoasă de la A7/W35.

Un aparat poate avea COP excelent la 7°C și să aibă nevoie de ajutor electric semnificativ în ger. Altul poate avea un COP nominal apropiat, dar o capacitate mai bună la temperaturi joase.

SCOP și consumul din standby

Una dintre diferențele mai puțin spectaculoase, dar utile, dintre COP și SCOP este că performanța sezonieră nu privește exclusiv compresorul aflat în plină funcționare.

În calculul european al consumului anual apar și consumurile asociate unor stări precum standby, oprirea comandată de termostat și încălzirea carterului compresorului. Regulamentul 811/2013 le include în determinarea consumului anual folosit pentru calculul SCOP.

Fiecare dintre aceste consumuri poate părea mic. Adunate însă pe mii de ore, încep să conteze.

Acesta este încă un motiv pentru care SCOP oferă o imagine mai matură decât un singur COP nominal.

SCOP și eticheta energetică nu sunt exact același lucru

Pe etichetele energetice europene pentru pompele de căldură apare eficiența sezonieră a încălzirii spațiilor și clasa energetică. Este ușor să presupunem că acea clasă rezultă pur și simplu din SCOP, dar calculul este ceva mai elaborat.

Regulamentul european folosește indicatorul de eficiență energetică sezonieră pentru încălzirea spațiilor, notat ηs. Pentru pompele electrice, acesta pornește de la SCOP și aplică metodologia prevăzută de regulament, inclusiv corecții relevante pentru anumite componente și sisteme de control.

Comisia Europeană cere, pentru pompele de căldură introduse pe piață în cadrul acestor reguli, informații privind clasa de eficiență sezonieră și documentația tehnică aferentă. Pagina actuală dedicată încălzitoarelor de spațiu precizează și obligația indicării clasei sezoniere în condiții climatice medii în materialele comerciale relevante.

Eticheta este utilă pentru o primă orientare. Fișa tehnică rămâne însă locul în care începe comparația serioasă.

Cum compar două pompe de căldură fără să mă păcălesc singur

Prima regulă pe care o folosesc este banală: compar aceleași condiții. Un COP la A7/W35 nu trebuie pus lângă un COP la A2/W55 și interpretat ca și cum ambele aparate ar fi fost testate în aceeași încăpere, în aceeași zi.

La fel se întâmplă cu SCOP. Trebuie verificată temperatura de aplicare, profilul climatic și puterea unității comparate.

Un model de 6 kW și unul de 12 kW din aceeași familie pot avea valori sezoniere ușor diferite. Nu aleg varianta de 12 kW doar fiindcă într-o coloană apare o zecimală mai atrăgătoare.

Mai întâi trebuie să știu de câtă putere are casa nevoie.

De ce un SCOP mare nu repară o instalație prost făcută

Poți cumpăra o pompă cu un SCOP declarat excelent și să obții acasă un rezultat mediocru. Nu este neapărat vina aparatului și nici neapărat vina utilizatorului.

Dacă pompa este legată la o instalație care cere permanent 55 sau 60°C, dacă pufferul și pompele de circulație sunt alese nepotrivit, dacă senzorul exterior este pus într-un loc încălzit de soare sau dacă automatizarea este lăsată cu setările de fabrică fără adaptare, rezultatul real poate fi mult sub așteptări.

De aceea, proiectarea și punerea în funcțiune merită aceeași atenție ca alegerea echipamentului. Când proiectul include dimensionarea sursei, verificarea radiatoarelor, echilibrarea hidraulică și reglarea curbei de încălzire, colaborarea cu o firmă care oferă servicii instalatii termice poate conta mai mult decât vânătoarea unei diferențe de 0,1 între două valori COP din broșuri.

Pompa bună și instalația bună sunt două lucruri diferite. Ideal este să le ai pe amândouă.

Curba de încălzire poate face mai mult decât pare

O pompă de căldură modernă poate regla temperatura apei în funcție de temperatura exterioară. Aceasta este logica unei curbe de încălzire.

Dacă afară sunt 10°C, casa poate avea nevoie de apă la numai 28 sau 30°C. Când temperatura exterioară coboară la zero, automatizarea poate ridica turul la 35°C, iar la ger poate merge mai sus dacă instalația și necesarul o cer.

Avantajul este că pompa nu produce permanent apă mai fierbinte decât are nevoie casa. Iar fiecare grad în minus pe tur, acolo unde confortul permite, poate ajuta eficiența.

Setarea corectă se face de obicei prin ajustări mici și răbdare. Nu e spectaculos, dar instalațiile bune au multe asemenea lucruri nespectaculoase care, puse împreună, apar în factura de la sfârșitul lunii.

De ce încălzirea în pardoseală se potrivește atât de bine cu pompele de căldură

O pardoseală încălzită are o suprafață de emisie enormă în comparație cu un radiator. Din acest motiv, poate transfera suficientă căldură în cameră folosind un agent termic relativ rece.

Pentru pompă, aceasta este o veste excelentă. Cu cât temperatura pe care trebuie să o producă este mai joasă, cu atât diferența față de sursa de căldură este mai mică și compresorul poate lucra mai eficient.

Asta nu înseamnă că o casă cu radiatoare este exclusă de la pompa de căldură. Ambele sisteme pot conviețui foarte bine, dacă radiatoarele sunt suficient de mari pentru necesarul încăperilor la temperaturile de tur pe care pompa le poate furniza eficient.

Uneori sunt suficiente câteva radiatoare mai mari. Alteori trebuie refăcută o parte din instalație. Răspunsul vine din calcule, nu dintr-o regulă spusă la cafea.

Pompa de căldură într-o casă veche

Casele vechi sunt un teren unde discuțiile devin repede categorice. Ori auzim că pompa de căldură nu merge deloc, ori că merge oriunde dacă este suficient de puternică.

Realitatea e mai puțin comodă și, tocmai de aceea, mai interesantă. O casă veche poate funcționa foarte bine cu pompă de căldură dacă pierderile sunt rezonabile și instalația poate încălzi camerele la temperaturi de tur potrivite.

Înainte de schimbarea sursei de căldură, merită văzut cât pierde efectiv clădirea. Uneori izolarea podului, etanșarea unor zone problematice sau înlocuirea câtorva corpuri de încălzire reduce temperatura necesară pe tur suficient cât să schimbe radical eficiența viitorului sistem.

COP și SCOP nu pot compensa pereții reci. Dar ne ajută să înțelegem cât de mult câștigăm când sistemul este pus într-un context potrivit.

Ce rol joacă apa caldă menajeră

SCOP-ul folosit pentru încălzirea locuinței nu trebuie confundat cu eficiența preparării apei calde menajere. Cele două regimuri cer temperaturi diferite și au comportamente diferite.

Pentru încălzirea prin pardoseală, pompa poate lucra mult timp cu apă la 30 sau 35°C. Pentru boilerul de apă caldă menajeră, poate fi necesar să ridice temperatura considerabil mai sus.

În acele momente, COP scade de regulă. Cu cât temperatura solicitată în boiler este mai mare, cu atât compresorul are mai mult de muncit.

De aceea, cine calculează consumul anual exclusiv împărțind întreaga energie necesară casei la SCOP-ul de încălzire poate obține o estimare prea optimistă. Apa caldă trebuie tratată separat sau inclusă într-un model de consum care reflectă modul real de funcționare.

COP, SCOP și SPF, trei cifre care nu trebuie amestecate

În discuțiile mai tehnice apare și SPF, Seasonal Performance Factor. El este folosit pentru a descrie performanța sezonieră măsurată sau evaluată la nivelul unui sistem real, iar rezultatul depinde inclusiv de limita sistemului în interiorul căreia sunt măsurate consumurile.

Această diferență este importantă. SCOP este o valoare standardizată, foarte bună pentru compararea aparatelor. SPF poate spune mai multe despre instalația concretă, cu pompele sale de circulație, rezistența auxiliară și celelalte consumuri incluse în măsurare.

Documentația europeană privind energia regenerabilă provenită din pompe de căldură discută explicit limitele de sistem folosite la determinarea performanței sezoniere. Cu alte cuvinte, înainte să comparăm două cifre obținute în exploatare, trebuie să știm ce consumuri au intrat efectiv în calcul.

Este același motiv pentru care două mașini nu pot fi comparate corect după consum dacă una raportează doar autostrada, iar cealaltă include și traficul de luni dimineața.

Ce SCOP ar trebui să caut

Aș evita o regulă rigidă de tipul sub o anumită valoare e rău, peste alta e perfect. Un SCOP trebuie judecat în condițiile pentru care este declarat și în raport cu sistemul în care pompa urmează să lucreze.

Două pompe pot avea SCOP apropiat la 35°C, iar la 55°C diferența să fie mai mare. Alta poate păstra mai bine puterea la temperaturi exterioare scăzute, chiar dacă diferența sezonieră de pe prima pagină a broșurii este mică.

Mai există și partea economică. O pompă cu performanță puțin mai mare, dar mult mai scumpă, nu se amortizează automat mai repede.

Calculul trebuie făcut cu necesarul de energie al clădirii, consumul estimat și costurile reale. Restul sunt cifre frumoase puse una lângă alta.

Cum folosesc SCOP pentru a estima consumul anual

Pentru o aproximare simplă, necesarul anual de căldură al locuinței poate fi împărțit la SCOP. Dacă necesarul pentru încălzire este de 15.000 kWh și presupunem un SCOP 4, rezultatul este aproximativ 3.750 kWh de electricitate.

Este o estimare, nu o factură profetică. Consumul real poate include apă caldă, pompe auxiliare, rezistență electrică, automatizare și alte elemente, iar performanța efectivă poate diferi de valoarea standardizată.

Totuși, calculul este suficient de bun pentru comparații preliminare. Dacă fac aceeași simulare cu SCOP 3, rezultatul urcă la 5.000 kWh.

Dintr-o dată, o cifră abstractă devine 1.250 kWh pe an. Așa încep să aibă sens tabelele.

De ce nu aș cumpăra o pompă după COP-ul cel mai mare din reclamă

Valoarea maximă COP este adesea obținută în condiții favorabile. Nu este nimic incorect aici dacă punctul de testare este declarat clar.

Problema apare când cumpărătorul vede doar cifra mare și nu observă A7/W35 scris cu litere mai mici. O casă reală poate cere o bună parte din sezon temperaturi și sarcini diferite.

Aș căuta fișa tehnică completă. M-ar interesa COP la mai multe puncte, SCOP pentru temperatura de tur relevantă, puterea disponibilă la temperaturi negative și modul în care este tratată încălzirea auxiliară.

După aceea m-aș uita la preț. Ordinea aceasta economisește uneori bani.

Un SCOP bun începe înainte de montaj

Paradoxal, una dintre cele mai eficiente intervenții asupra viitorului consum al pompei poate fi făcută înainte de cumpărarea ei. Este calculul necesarului termic.

Dacă știm câtă căldură pierde clădirea la temperatura exterioară de calcul, putem alege o putere potrivită. Putem verifica dacă radiatoarele existente sunt suficiente la 40 sau 45°C și putem decide dacă anumite pierderi ale clădirii merită reduse înainte de montaj.

Abia atunci COP și SCOP intră într-o poveste coerentă. Altfel avem cifre foarte precise așezate peste presupuneri destul de aproximative.

Iar precizia pusă peste o presupunere proastă nu devine adevăr. Devine doar o eroare cu două zecimale.

Ce merită întrebat înainte de semnarea contractului

Eu aș începe discuția cu temperatura de tur pentru care a fost estimat consumul. Este una dintre întrebările care separă repede o ofertă calculată de una făcută mai mult din reflex.

Apoi m-ar interesa necesarul termic folosit la dimensionare și comportamentul aparatului la temperatura exterioară de proiect. Dacă estimarea presupune un SCOP foarte bun, dar instalația existentă are nevoie de apă la 60°C aproape toată iarna, ceva trebuie verificat.

La fel de importantă este puterea minimă de modulare. O pompă care poate coborî suficient de mult în perioadele blânde are șanse mai bune să funcționeze lung și stabil, fără cicluri inutile.

Detaliile acestea nu arată spectaculos într-o fotografie cu unitatea montată lângă casă. După câteva ierni, tocmai ele tind să rămână importante.

COP și SCOP răspund la două întrebări diferite

Dacă ar trebui să reduc totul la o imagine simplă, COP îmi spune ce face pompa acum, într-o anumită combinație de temperaturi. SCOP încearcă să-mi spună ce ar face de-a lungul unui sezon standardizat.

COP este indispensabil când vreau să înțeleg comportamentul aparatului în puncte precise. SCOP este mai potrivit când compar eficiența sezonieră a două modele evaluate în aceleași condiții.

Niciuna dintre cifre nu poate descrie singură costul viitor al încălzirii. Pentru asta mai trebuie să cunosc casa, temperatura de tur, clima locală, necesarul termic și prețul energiei.

Când le pun laolaltă, lucrurile devin mult mai clare.

De ce diferențe mici de SCOP pot deveni mari în timp

O diferență de 0,3 sau 0,4 între două valori SCOP poate părea neînsemnată. Pe ecran este doar o fracțiune.

Într-o casă cu necesar energetic mare, efectul se acumulează însă an după an. Cu cât locuința consumă mai multă căldură, cu atât diferența dintre două performanțe sezoniere se traduce în mai mulți kilowați-oră de electricitate.

Asta nu înseamnă că trebuie ales automat aparatul cu SCOP maxim. Prețul de achiziție, calitatea proiectării, service-ul, nivelul de zgomot, domeniul de modulare și comportamentul la temperaturi scăzute fac parte din aceeași decizie.

Uneori modelul echilibrat este mai interesant decât campionul unei singure coloane din tabel.

Ce arată, de fapt, o pompă de căldură bine aleasă

O instalație reușită nu atrage prea mult atenția asupra ei. Casa rămâne caldă, compresorul funcționează perioade lungi și liniștite, temperatura de tur urcă numai cât este nevoie, iar proprietarul nu aleargă zilnic prin meniurile automatizării.

COP-ul instantaneu va urca și va coborî. Într-o după-amiază blândă poate arăta excelent, iar într-o dimineață cu ger va fi sensibil mai mic.

Ceea ce contează este suma acestor zile. Acolo începe sensul adevărat al SCOP-ului și, ceva mai târziu, al consumului real măsurat în locuință.

O pompă de căldură nu trăiește într-un tabel. Trăiește lângă peretele casei, cu brumă pe schimbător într-o dimineață de ianuarie și cu apă de 32°C curgând liniștit prin pardoseală.

Cum citesc de acum înainte o fișă tehnică

Când văd COP, caut imediat condițiile de test. Dacă lângă cifră scrie A7/W35, știu că valoarea descrie pompa la 7°C aer exterior și 35°C pe circuitul de apă, nu întreaga iarnă.

Când văd SCOP, verific pentru ce temperatură de aplicare și pentru ce profil climatic este declarat. Dacă vreau să folosesc radiatoare la temperaturi mai ridicate, nu mă interesează prea mult un rezultat excepțional obținut exclusiv pentru încălzire la temperatură joasă.

Mă uit apoi la puterea pompei în frig, la rezistența auxiliară și la capacitatea minimă de modulare. Abia după aceea comparația începe să semene cu una făcută pentru casa mea.

Restul poate rămâne în broșură.

Ce înseamnă, în câteva cuvinte, COP și SCOP

COP arată raportul dintre căldura livrată și energia electrică folosită într-un anumit punct de funcționare. Un COP 4 înseamnă, simplificat, aproximativ 4 kWh de căldură furnizată pentru 1 kWh de electricitate consumată în condițiile respective.

SCOP exprimă aceeași idee la scara unui sezon standardizat. El combină funcționarea la temperaturi și sarcini diferite și oferă o bază mai bună pentru compararea eficienței anuale a pompelor de căldură.

Cu cât SCOP este mai mare, cu atât consumul necesar pentru aceeași cantitate de căldură este, în principiu, mai mic. Dar comparația rămâne corectă numai dacă valorile sunt declarate pentru condiții comparabile.

Cifra devine cu adevărat utilă abia când o așezăm lângă casa în care pompa va trebui să lucreze.

Ce contează mai mult decât cifra cea mai mare

După toate tabelele, formulele și prescurtările, mă întorc aproape mereu la aceeași idee. O pompă de căldură eficientă este rezultatul unei instalații în care fiecare piesă îi permite celeilalte să lucreze fără excese.

Casa trebuie să aibă pierderi cunoscute. Corpurile de încălzire trebuie să poată lucra la temperaturi cât mai joase, pompa trebuie dimensionată corect, iar automatizarea trebuie reglată pentru clădirea reală, nu pentru o casă imaginară din setările de fabrică.

COP ne ajută să vedem o clipă din funcționarea sistemului. SCOP ne arată sezonul de referință.

Factura, în schimb, va spune povestea casei adevărate.

Util:

More in:Sfaturi utile