Introducerea unei certificări naționale pentru ghizii turistici a devenit, în ultima vreme, unul dintre subiectele recurente în dialogul dintre asociațiile din turism și autorități. Ideea este simplă în esență, dar cu implicații ample pentru sector: un standard unitar de pregătire și evaluare, care să confere turiștilor garanția unui nivel minim de profesionalism, indiferent de regiunea sau de tipul de tur ales.
De ce este nevoie de un standard unitar
În prezent, potrivit reprezentanților sectorului, calitatea serviciilor de ghidaj turistic variază considerabil de la o zonă la alta a țării, în funcție de tradiția locală de formare și de gradul de organizare al operatorilor din turism. Un ghid montan din zona Bucegilor poate avea o pregătire riguroasă în privința siguranței traseelor, în timp ce un ghid cultural dintr-un oraș istoric se poate confrunta cu lipsa unor programe structurate de formare continuă.
Această fragmentare, spun specialiștii, afectează inclusiv percepția turiștilor străini, care sunt obișnuiți, în alte țări europene, cu sisteme clare de acreditare a ghizilor și pot fi surprinși neplăcut de diferențele mari de calitate întâlnite în România, de la un oraș la altul sau de la un tip de tur la altul.
Ce ar presupune certificarea
Propunerile discutate în cadrul sectorului vizează un sistem de certificare structurat pe specializări: ghizi montani, ghizi culturali, ghizi de turism activ și ghizi specializați pe patrimoniu UNESCO, fiecare categorie cu propriile cerințe de pregătire și examinare. Certificarea ar include, potrivit propunerilor, module despre siguranță, prim ajutor de bază, cunoștințe istorice și culturale actualizate, precum și competențe lingvistice verificate.
De asemenea, s-a discutat despre introducerea unei perioade de valabilitate limitată a certificatului, cu obligația de formare continuă, astfel încât ghizii să rămână la curent cu evoluțiile din domeniu, de la noile reglementări de siguranță până la schimbările din patrimoniul cultural al zonelor pe care le prezintă turiștilor.
Beneficii pentru sector, dar și rezerve
Susținătorii certificării argumentează că un standard național ar crește încrederea turiștilor, ar proteja ghizii bine pregătiți de concurența neloială a celor fără experiență și ar oferi operatorilor de turism un criteriu clar de selecție. Pe termen lung, o astfel de măsură ar putea contribui și la o mai bună poziționare a României ca destinație cu servicii turistice profesionalizate.
Nu toți actorii din sector sunt însă de acord cu forma exactă a propunerii. Unii ghizi independenți, în special din zonele rurale, se arată îngrijorați de eventuale costuri sau bariere administrative asociate procesului de certificare, mai ales dacă acesta ar fi centralizat excesiv sau ar necesita deplasări frecvente către centre de examinare aflate la mare distanță de comunitățile lor.
Etapa următoare
Discuțiile privind forma finală a certificării continuă, iar reprezentanții sectorului speră ca un cadru echilibrat, care să țină cont și de particularitățile ghizilor din zonele mai izolate, să poată fi conturat în perioada următoare. Miza rămâne una clară: un turism românesc mai profesionalizat, fără a exclude din piață experiența valoroasă acumulată informal de-a lungul anilor de ghizii locali.
