CUPRINS
Introducere
Contextul actual al turismului în România
Viziunea și misiunea planului strategic
Direcții prioritare și strategii
Acțiuni cheie și proiecte prioritare
Calendar de implementare
Buget estimativ și surse de finanțare
Monitorizare, evaluare și raportare
Concluzii
1. Introducere
Turismul reprezintă unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei românești, având un impact semnificativ asupra dezvoltării regionale, creării de locuri de muncă și promovării imaginii țării la nivel internațional. Pandemia globală COVID-19 a afectat puternic acest sector, fiind necesară o strategie clară și integrată pentru redresare și dezvoltare durabilă.
Turismul joacă un rol esențial în economiile dezvoltate, atât ca sursă directă de venituri, cât și ca factor de multiplicare economică, socială și culturală. Iată o prezentare clară și structurată importanței turismului în economiile dezvoltate și ponderea sa în PIB și în ocuparea forței de munca:
Graficul arată clar că România are una dintre cele mai mici contribuții directe ale turismului la PIB din rândul țărilor analizate, cu doar aproximativ 2,8%, în timp ce alte economii europene dezvoltate, precum Grecia (20%), Spania (12%) sau Austria (15%), se bazează mult mai puternic pe acest sector. Turismul românesc traversează o perioadă critică, cu pierderi majore în fața țărilor concurente din Europa Centrală și de Est.
Deși România dispune de resurse naturale și culturale comparabile cu cele ale Ungariei, Bulgariei, Cehiei sau Poloniei, lipsa unei strategii coerente și a unei promovări externe eficiente a făcut ca țara noastră să piardă teren an de an.
În ultimii 10 ani, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) ,din care face parte si Patronatul National al Agentiilor de Turism, a transmis nenumărate propuneri guvernelor succesive pentru redresarea acestui sector strategic. Documentul de față sintetizează aceste propuneri și aduce altele noi, aplicate contextului actual european și global.
.
2. Contextul actual al turismului în România
Turismul în România a înregistrat o creștere constantă în ultimul deceniu, cu o diversificare a ofertei turistice și o creștere a numărului de turiști străini și interni.
Pandemia COVID-19 a generat o scădere semnificativă a cifrelor, cu pierderi economice importante în sector.
Există un potențial major, Romania beneficind de :
Delta Dunării și croaziere pe Dunăre (Sulina – Germania).
Litoralul romanesc se intinde pe o lungime de peste 240 km.
Transilvania și mitul Dracula (Castelul Bran, Sighișoara).
Bisericile fortificate din Transilvania și cele din Bucovina (UNESCO).
Stațiunile balneare – tradiție de peste 2000 de ani, iar in epoca moderna peste 200 de ani.
Turism rural autentic
Desi Romania beneficiaza de aceste oportunitati, care cumulat nu se gasesc la vecinii nostrii, in privinta turistilor straini suntem pe ultimul loc:
Grafic comparativ (descriere) turisti straini in 2024:
Ungaria – 15,2 milioane
Cehia – 12,4 milioane Polonia – 11,1 milioane
Bulgaria – 8,3 milioane
România – 3,5 milioane
Cauzele sunt multiple! Dar in principal promovarea Romaniei, ca loc deosebit in care turistii straini pot petrece vacante minunate.
Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria au folosit sistematic fonduri UE (ERDF, Cohesion Fund, RRF, Interreg, ETC) pentru:
construirea și promovarea brandului turistic,
crearea de infrastructură turistică modernă,
turism cultural și durabil,
marketing internațional pe piețe precum Asia, SUA, Golf etc.
România poate aplica aceste modele până în 2030, dar trebuie să acceseze mai eficient fondurile disponibile prin programe interministeriale clare.
3. Viziunea și misiunea planului strategic
Viziune: România, o destinație turistică competitivă, sustenabilă și inovativă, recunoscută la nivel internațional pentru patrimoniul său natural și cultural diversificat, care contribuie semnificativ la bunăstarea socială și economică a țării.
Misiune: Consolidarea și promovarea turismului românesc prin dezvoltarea infrastructurii, stimularea investițiilor, digitalizarea sectorului și creșterea calității serviciilor turistice, în colaborare cu actorii publici și privați.
Pentru atingerea acestor obiective strategice trebuiesc analizare, cu seriozitate de guvernanti a propunerilor pe care Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR ) le-a inaintant institutilor decidente in ultimii ani. Ce trebuie sa ne propunem:
Creșterea numărului de turiști străini și interni cu 30% până în 2030.
Dezvoltarea și diversificarea ofertei turistice prin promovarea destinațiilor emergente.
Îmbunătățirea infrastructurii turistice și a accesibilității.
Creșterea calității serviciilor și profesionalizarea resurselor umane din turism.
Digitalizarea și promovarea online a turismului românesc.
Promovarea turismului sustenabil și protejarea patrimoniului natural și cultural.
Consolidarea parteneriatelor public-privat și implicarea comunităților locale.
4. Direcții prioritare și strategii
4.1. Poziționarea României pe piața asiatică.
Trebuie sa tinem cont ca Republica Populara Chineza reprezinta mai importanta tara din zona asiatica ai caror turisti viziteaza Europa, urmata de Coreea de Sud si Japonia. Tari vecine au actionat in aceasta directie si rezultatele sunt deosebite:
1. UNGARIA
Strategii aplicate:
Acorduri bilaterale cu China pentru zboruri directe Budapesta – China. În 2024, Ungaria a avut peste 10 curse aeriene directe pe săptămână din China, operate de companii precum Air China, Hainan Airlines și China Eastern.
Prezență constantă la târguri internaționale (Beijing, Shanghai, Guangzhou).
Materiale promoționale în limba chineză (inclusiv website-uri, pliante, broșuri).
Creare de conținut pe rețelele sociale chinezești (WeChat, Weibo).
Programe de „familiarizare” (fam trips) pentru jurnaliști și influenceri din Asia.
Pachete turistice adaptate – shopping, vinuri, cultură termală și istorică.
Rezultate:
În 2019, peste 250.000 de turiști chinezi au vizitat Ungaria.In 2024 peste 300.000 de turisti
Ungaria este privită în China ca un hub al Europei Centrale, ușor accesibil, prin zborurile efectuate de companiile aeriene chineze.
2. POLONIA
Strategii aplicate:
Birou de promovare turistică în Beijing, operat de Polish Tourism Organisation.
Campanii tematice: „Polonia – Inima Europei”, „Calea Regală”, „Patrimoniul UNESCO”.
Parteneriate cu touroperatori asiatici și crearea de pachete combinate Polonia – Germania – Cehia.
Traininguri pentru ghizi și hotelieri, adaptate preferințelor asiatice.
Rezultate:
Peste 100.000 de turiști chinezi anual, cu interes pentru Cracovia, Varșovia și natura.
Creștere notabilă din partea pieței sud-coreene, după 2015.
3. CEHIA
Strategii aplicate:
Promovarea Orașelor Boeme (Praga, Karlovy Vary) ca destinații de lux și cultură.
Investiții în promovare digitală și traducerea tuturor materialelor în japoneză, coreeană și chineză.
Acorduri cu companii aeriene asiatice pentru zboruri directe spre Praga.
Participare la platforme digitale de rezervare populare în Asia (Ctrip, Rakuten, Naver).
Rezultate:
Praga a devenit o destinație majoră pentru turiștii asiatici – peste 300.000 de turiști chinezi anual.
A crescut și numărul de turiști din Coreea de Sud datorită zborurilor directe.
Ce poate face ROMÂNIA:
Recomandări strategice:
Zboruri directe și parteneriate aeriene cu companii din Asia (Beijing, Seul, Tokyo).
Deschiderea de birouri de promovare turistică la Beijing și Seul (inexistente momentan).
Traducerea materialelor promoționale și a website-urilor în limba chineză, japoneză și coreeană.
Campanii culturale și de brand național: promovarea legendelor, peisajelor, castelului Dracula, mănăstirilor etc.
Crearea de circuite tematice adaptate gusturilor asiatice (natură, shopping, spiritualitate). Participare constantă la târgurile de turism din Asia: ITB China, JATA Japonia, KOTFA Coreea.
Fonduri Europene Disponibile:
România poate accesa fonduri nerambursabile din programele:
POR 2021-2027 – Turism și promovare regională;
Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Pilon 4 (digitalizare și promovare);
COSME – Programul UE pentru IMM-uri și turism;
Creative Europe – pentru promovarea patrimoniului cultural.
SITUATIE COMPARATIVA PRIVIND TURISTII CHINEZI FUNCTIE DE LEGATURILE AERIENE
:
4.2. Infrastructură și accesibilitate la litoralul Marii Negre.
Trebuie luat exemplu de la:
Grecia
Din 2024, o nouă lege prevede că hotelierii și unitățile de cazare au prioritate la concesionare, permitându-le să administreze o parte din plajă din drept legal
Concesiunea:
nu poate depăși 50% din suprafața totală a plajei (sau 30% în zone Natura).
Hotelierii concesionari trebuie să:
asigure acces liber și sigur pentru public;
mențină zone libere între concesiuni (min. 6 m);
păstreze un cordon liber de 4 m de la linia apei și un minim 50% din plajă liberă
Se folosesc licitații electronice, cu transparență totală, plăți automate și penalizări severe pentru ocuparea abuzivă
Croația
Începând cu legea din 2023 (Maritime Domain and Seaports Act), hotelierii și campingurile au dreptul prioritar de concesiune pentru porțiuni de litoral aferente unității de cazare, dacă există Legea face delimitări stricte, asigurând acces public și echilibru între interese private și drepturi colective
Albania
Regulamentele aprobate de guvern în octombrie 2024 stabilesc că doar structurile de cazare (hoteluri, pensiuni cu ieșire la mare) pot solicita concesiuni pentru plaje. Aceleași structuri
Se aplică prin portalul e-Albania, în cooperare cu autoritățile locale, pe baza hartelor oficiale ale
4.3. Flosirea modelului : Chinezii de peste mări” (华侨 / huaqiao) care NU mai au cetățenie chineză, dar vizitează China ca turiști, beneficiază de câteva avantaje și facilități speciale, diferite de turiștii obișnuiți. Acestea se bazează pe legi și politici menite să mențină legătura cu diaspora chineză. Avantajele nu sunt complet uniforme la nivel național; multe provincii stabilesc propriile politici pentru diaspora. În general, provincii precum Guangdong, Fujian, Hainan, Zhejiang, Yunnan sunt mai generoase datorită comunităților mari de chinezi de peste mări.
Pentru a beneficia, trebuie prezentate dovezi ale originii chineze: vechea carte de identitate chineză (dacă există), certificate de naștere ale părinților/bunicilor, documente emise de asociațiile de huaqiao din străinătate. Avantaele se refera la: Vize preferențiale, reduceri și intrări gratuite la obiective turistice, suport logistic și cultural, tabere și programe culturale, tratament preferențial la cazare și transport.
Pentru Romania ,deși cifrele exacte nu sunt disponibile, estimăm că există aproximativ 1–2 milioane de persoane de origine română în lume care nu mai dețin cetățenie română, pe lângă cei ~5–6 milioane ce încă o au.
Măsuri propuse:
1.Crearea unei Rețele Globale a Ambasadorilor Turismului Românesc: românii din diaspora implicați în promovarea țării la nivel local (evenimente, social media, agenții).
2.Platformă online dedicată diasporei: materiale de promovare, pachete turistice personalizate, intermediere vizite.
3.Programe de voluntariat și internship-uri: diaspora poate fi implicată în ghidaj, promovare culturală și organizare tururi.
4,Evenimente culturale cu impact turistic: festivaluri românești în capitale europene și SUA/Canada.
5.Parteneriate cu companii românești din diaspora pentru vouchere turistice, sponsorizări și pachete integrate.
Obiectiv: să transformăm diaspora într-un canal principal de promovare internațională și atragere a turiștilor.
4.4. Măsuri integrate de dezvoltare
Infrastructură: reabilitarea drumurilor către obiective turistice, modernizarea stațiunilor balneare, dezvoltarea de piste cicloturistice.
Digitalizare: portal unic de turism românesc, marketing digital internațional, utilizarea inteligenței artificiale pentru analize de trafic turistic.
Promovare: participare la târguri internaționale, implicarea influencerilor globali, documentare despre România pe platforme media.
Diversificare: pachete tematice: turism gastronomic, cultural, rural, ecoturism, turism de sănătate.
Sustenabilitate: protecția biodiversității, dezvoltarea centrelor de vizitare în arii protejate.
4.5. Echipa de lucru pentru implementarea planului propus
Pentru implementarea acestui plan este necesară o echipă multidisciplinară, cu următoarea componență minimă:
Specialiști în turism (practicieni cu experiență în dezvoltarea de produse și servicii turistice).
Economiști cu expertiză în turism și dezvoltare regională.
Experți în fonduri europene și finanțări internaționale.
Specialiști în digitalizare și marketing digital.
Biologi, zoologi, botaniști – pentru dezvoltarea turismului ecologic și sustenabil.
Istorici și antropologi – pentru promovarea patrimoniului cultural autentic.
Specialiști în relații internaționale și diaspora – pentru dezvoltarea parteneriatelor globale.
Reprezentanți ai autorităților locale și ai mediului privat (hotelieri, agenții de turism).
4.6 Croaziere pe Dunăre – potențial nevalorificat
Pentru inceput recomandarea este închiriere sezonieră
Permite verificarea cererii (ex. turiști străini în Delta Dunării sau pe Dunăre).
Costuri mai scăzute și fără investiție masivă inițială.
După confirmare a cererii: achiziție second-hand + modernizare
Exemplu: vas de ~40 cabine construit 2012, renovat recent – preț de ~2500.000 € + 600.000–1.000.000 € modernizare – total ≈ 3–3.500.000 €.
6. Acțiuni cheie și proiecte prioritare
Lansarea unei campanii naționale de promovare a turismului post-pandemie.
Dezvoltarea de circuite turistice tematice (cultural, religios, gastronomic).
Crearea de centre regionale de informare si dezvoltare turistică.
Programe de finanțare pentru modernizarea unităților de cazare mici și mijlocii.
Implementarea unui sistem național de monitorizare și evaluare a satisfacției turiștilor.
Parteneriate cu agenții internaționale pentru atragerea turiștilor străini.
7. Calendar de implementare
An Activități principale
2025 Finalizare document strategic și lansarea campaniei
2025-2026 Implementarea infrastructurii și programe de formare
2027-2028 Dezvoltarea platformei digitale și extinderea ofertelor
2029-2030 Evaluarea impactului și ajustări strategice
8. Buget estimativ și surse de finanțare
Buget total estimat: 190 milioane EUR (pentru întreaga perioadă 2025-2030).Surse: fonduri europene, buget național, investiții private, parteneriate public-private.Prioritizare a finanțărilor pentru proiecte cu impact ridicat asupra creșterii turismului și dezvoltării regionale.
9. Monitorizare, evaluare și raportare
Crearea unui comitet de monitorizare format din reprezentanți echipei de lucru pentru implementarea planului propus și autorități publice.
Raport anual privind progresul implementării planului.
Ajustări periodice ale strategiilor în funcție de evoluția pieței și feedback-ul turiștilor.
10. Concluzii
Acest Plan propus reprezintă un pas fundamental pentru revitalizarea și modernizarea turismului românesc, integrând expertiza sectorului privat și direcțiile politice publice. Colaborarea între FPTR și PNAT este garanția unei implementări eficiente și coerente, cu beneficii pe termen lung pentru România ca destinație turistică de top.
Util:
More in:Stiri nationale
